Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene

Ce este greu de înţeles uneori, faptul că aceste directive europene stagnează prin diferite sertare pe la noi, nu sunt băgate în seamă, nu se discută despre ele. De multe ori intrăm în infringement şi cred eu că poziţia corectă ar fi ori să ne exprimăm că nu suntem de acord cu ele sau ce trebuie modificat ori să se voteze, să nu mai avem probleme de genul acesta cu întârzierile.

În cazul de faţă este foarte clar, aceste acorduri nu-şi mai au rostul, pentru că există o reglementare europeană generală şi atunci - pentru Uniunea Europeană mă refer - şi atunci nu mai are rost să avem acorduri cu fiecare stat în parte, ci trebuie să respectăm ceea ce s-a hotărât la nivel de Uniune Europeană. 

În consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptare. 

Declaraţie politică privind atitudinea preşedintelui ASF faţă de Parlament

Ieri am asistat la încă un episod al lipsei de respect faţă de Parlament din partea unei agenţii subordonate Guvernului şi sub control parlamentar. E vorba despre ASF.

A fost chemat domnul Mişu Negriţoiu să ne spună ce s-a întâmplat acolo cu RCA-urile, de ce a trebuit să înnebunim toţi şoferii din România, toţi posesorii de autoturisme, de ce s-a ajuns la această soluţie de mărire a preţurilor, în favoarea unor companii pentru care am eu o meteahnă veche de a spune sau o durere, într-un fel, companii multinaţionale străine care iau banii de aici, din România, pleacă şi trăiesc bine pe afară. Iar, stupoare, domnul Mişu Negriţoiu, în loc să vină, a trimis o scrisoare. Aşa sunt învăţaţi unii să discute cu Parlamentul. De fapt, nu e o noutate. Îmi aduc aminte de Gelu Diaconu, când a fost chemat la Comisia pentru buget, finanţe din Senat, a zis că nu are timp. Nu mai putem spune că noi, parlamentarii, ne îndeplinim rolul de control, de coordonare, ci că suntem într-adevăr o anexă a Guvernului, fiecare face ceea ce crede. Noi suntem de vină că i-am învăţat aşa. De asta se ajunge la câte o soluţie gen RCA-uri, că unii au impresia că sunt stat în stat. Unii au impresia că acolo stabilesc un statut propriu, salarii aşa cum vor. Domnul Mişu Negriţoiu are în jur de 12.000 de euro pe lună, adică de vreo douăsprezece ori mai mult decât un parlamentar. Nu aceasta este problema. Problema este că nu-i merită şi că acest ASF, care în trecut funcţiona pe alte criterii şi, printre altele, ce era în trecut ar trebui să răspundă inclusiv de Fondul Naţional de Investiţii, acel celebru "Dormi liniştit, că banii tăi lucrează!"... Deci s-a perpetuat acest lucru şi, din păcate, văd că a rămas cam aceeaşi concepţie.

Din păcate, dacă nu vom fi... acum este târziu pentru noi, că mai sunt câteva săptămâni - dar Parlamentul viitor cred că trebuie să-şi intre în rol şi să se întâmple, aşa cum se întâmplă într-o ţară normală, în care în momentul în care este chemat un ministru la audieri la comisiile parlamentare nu doarme vreo săptămână înainte şi se gândeşte ce are de făcut, ce a greşit, cum trebuie să răspundă.

La noi, e invers, văd că vin unii şefi de agenţii, miniştri, şi ne ceartă de acolo, când îi întrebăm noi, care suntem în mijlocul oamenilor şi ştim care sunt problemele reale, nu ei, care se plimbă cu maşinile şi stau într-un birou luxos şi au impresia că ştiu tot. Noi, când îi întrebăm, ne ceartă că ne permitem să-i întrebăm, că noi habar nu avem cum funcţionează acest sistem.

Încă o dată spun, sper, colegii care vor fi în viitorul Parlament, să-şi îndeplinească aceste atribuţiuni, să fie fermi, să facă ordine cu aceste instituţii subordonate Parlamentului şi sub controlul parlamentar, să facă legile de aşa natură încât cei care nu-şi văd de treabă să răspundă şi să plătească pentru acest lucru. În momentul acela, intrăm într-o normalitate şi cred că ajungem la o ţară care se îndreaptă spre prosperitate.

Vă mulţumesc.

18.10.2016 - Declaratie politica - Virgil Guran, deputat PNL.

Declaraţie politică despre nevoia de transparenţă în cheltuirea banului public

O să vorbesc despre banul public. Ştim că în orice ţară, inclusiv în România, orice om care are o proprietate cât de mică sau un venit cât de mic trebuie să plătească un impozit. Paradoxal este faptul că la noi încă nu există o educaţie prin care cei care plătesc să se şi întrebe ce se întâmplă cu aceşti bani. Foarte puţini oameni am văzut să reacţioneze în momentul în care se constată că banii nu sunt folosiţi aşa cum trebuie, că diverse grupări... chiar ieri am văzut o grupare cu Microsoft-ul, a prejudiciat statul, cu toate că m-am întrebat ceva, sincer, eu nu mă bucur foarte mult când văd pe cineva că ia un an, doi, trei de puşcărie. Eu, sincer, m-aş bucura să văd că se recuperează acei bani. Şi mă refer în mod special la banii proveniţi din impozite, din taxe, deci la banii statului. Păi, ori procurorii au greşit pe acolo când au evaluat pe la 90 de milioane de euro prejudiciul, 100 şi ceva de milioane la un moment dat, ori înseamnă că recuperarea doar a 9 milioane nu înseamnă de fapt prejudiciul respectiv.

Este o meteahnă veche la noi de a se vorbi mult, de a se ieşi în media cu bombe de acest gen şi după aceea lucrurile se dezumflă. Cred că în momentul în care am înţelege că trebuie să urmărim banii publici, pentru că tot noi îi plătim, lucrurile ar fi mult mai normale. Am cerut o situaţie, sunt 425 de societăţi comerciale la care statul este acţionar majoritar sau unic acţionar şi sunt nişte pierderi extraordinare. Mă întreb: dacă toată economia ar merge aşa, dacă toate societăţile particulare ar merge aşa, din ce s-ar mai realiza banul public în România?

Deci, este evident că există probleme în acest sector şi este evident că măsurile trebuie luate urgent. S-a discutat mult că acest Guvern Cioloş va rezolva această problemă, pentru că nu e susţinut de un partid din spate, nu sunt, aşa cum spunea colegul meu, neamuri, rude, pile şi amante angajate pe-acolo, fiind un guvern tehnocrat, dar, din păcate, lucrul acesta nu s-a rezolvat. Şi nu ştiu dacă în două luni se mai poate rezolva ceva.

Este foarte important ca sectorul de stat să nu mai aducă pierderi. Este foarte important să existe o lege a transparenţei pe care eu am semnat-o împreună cu câţiva colegi şi am depus-o, în care toate administraţiile să prezinte efectiv cheltuielile pentru ca oamenii să-şi dea seama cât costă scaunul ăla care se cumpără în primărie sau ştiu eu ce lucrare, dar este foarte important să existe voinţă politică din partea noastră, a tuturor din Parlament, pentru a vota astfel de legi şi pentru a lua astfel de măsuri.

Cred că este poate prima măsură care trebuie luată, pe care trebuie s-o luăm în România şi sper eu să se ia această măsură cât mai repede.

Exprimarea unor îngrijorări cu privire la pierderile înregistrate de societăţile de stat

În acest mandat am fost foarte preocupat de ce se întâmplă cu societăţile de stat. De ce? Pentru că sunt generatoare de pierderi, pentru că acolo există un management total deficitar şi pentru că multe societăţi particulare sau aşa-zişi clienţi politici au trăit foarte bine pe lângă aceste societăţi.

Ultima statistică pe care am cerut-o ne relevă acest lucru. Sunt 83 de societăţi cu capital integral sau majoritar de stat care au pierderi în anul 2015. Pierderea se ridică la aproape un miliard de euro.

Vă daţi seama ce înseamnă un miliard de euro. Noi stăm să ne chinuim şi ne gândim de unde facem rost să facem un tronson de autostradă Comarnic-Braşov, vorbim de 25 de ani, şi bănuiesc c-o să mai vorbim încă 25 de ani despre acest lucru, pentru că incompetenţa celor care se ocupă de această construcţie este foarte mare. Vorbim despre spitale regionale de mult timp şi nu se întâmplă nimic. Ei, din acest miliard pierdere, dacă n-ar exista pierdere, deci nu venim să cerem profit, cerem doar atâta: să nu aibă pierderi. Din acest miliard cred că s-ar putea realiza şi spitale regionale, s-ar putea începe şi autostradă, s-ar putea lucra pentru şcoli, s-ar putea face multe lucruri.

Cred eu că legea guvernanţei corporative care prevede ca cei care nu au performanţă în managementul acestor societăţi, prevede că aceşti oameni trebuie să dispară, să nu mai aibă dreptul să vină la examene, aşa-zise examene, pentru că ştim ce simulacru de examen s-a realizat până acum pentru a obţine posturi în aceste societăţi.

Deci, credem că această lege va putea să reglementeze şi va putea să îndrepte acest lucru. Sper ca în scurt timp aceste societăţi să nu mai aibă pierderi, iar unde nu există eficienţă şi nu există soluţii, cred că trebuie să trecem la desfiinţarea lor şi înfiinţarea unor entităţi elastice, viabile, care pot să aducă profit şi pot să sprijine cu adevărat dezvoltarea economică a României. Este şi responsabilitatea noastră, a Parlamentului, pentru că toate aceste societăţi trebuie să fie verificate de către comisii parlamentare, de către Parlament, trebuie prinse inclusiv subvenţiile în bugetul naţional şi lucrurile acestea ne privesc şi pe noi, aşa cum am spus.

Sper ca viitorul Parlament să se aplece mult mai mult asupra acestei probleme şi s-o reglementeze, pentru că este extrem de importantă.